Cum să citești etichetele vinurilor. Ghid complet și secrete de decodare.
Poți judeca vinul după etichetă?
Oh, da! Dar, partea mai complicată este că, totuși, e bine să ai ceva cunoștințe în ale vinului pentru a putea ”decoda” etichetele acestora. Etichetele oferă multe informații despre lichidul din interior. Dar, cu cât toate aceste detalii îi ajută pe cunoscători, cu atât îi bagă în ceață pe neinițiați. De aceea, m-am gândit că îți va fi de folos un ghid complet, cu secrete de decodare, pentru a putea citi etichetele vinurilor.
Obiectivul acestui articol este să îți ofer o ”hartă” pentru a descifra cu ușurință etichetele de vin și a cunoaște mai multe lucruri despre vinul din interior. Așa că, fie că ești un cunoscător în ale vinului sau doar la început de drum, s-ar putea să afli câteva informații utile, care te vor ajuta să iei decizia finală legată de acea sticlă.
În primul rând să facem introducerea în termenologia etichetelor de vin. Voi fi succint, să nu te plictisesc.
Eticheta unui vin poate avea mai multe părți conform legislației din România: etichetă (partea din față), contraetichetă (partea din spate), capișoane (se află pe dop), fluturași (pandative) și buline (stickere cu diferite informații despre vin). Pentru vinurile cu denumire de origine controlată (DOC) este obligatorie folosirea contraetichetelor.
Informațiile care trebuie să fie conținute și modul în care sunt prezentate sunt reglementate în toate țarile producătoare de vin. La fel și în România. Așa că, ar trebui, în mare parte să găsești toate informațiile necesare – despre care detaliez mai jos – pe orice etichetă de vinuri de calitate.
Părțile de bază ale unei etichete de vin
Denumirea creativă a vinului
Aceasta poate să nu existe. Multe crame crează game de vinuri în care denumirea vinului este doar soiul strugurelui din care este făcut vinul sau tipul vinului (alb, roșu, roze). Un exemplu bun este crama Prince Stirbey, care are majoritatea vinurilor etichetate în acest stil, diferență făcând anii. Un alt exemplu sunt trei vinuri de la crama Gitana Winery care au fost denumite simplu: Roșu de Gitana, Alb de Gitana și Roz de Gitana.
Pe de altă parte, cramele, mai ales cele care au ales stilul Lumii Noi pentru creația etichetei, tratează denumirea vinului ca pe un titlu al poveștii vinului. Aceasta, în unele cazuri, devine cu adevărat creativă și are rolul de a capta atenția consumatorului și a-i transmite ceea ce au simțit producătorii în momentul când au creat acel vin. Aici e marketing și artă în aceeași măsură.
Denumirea producătorului / cramei sau marca acestuia
Fie că eticheta este în stilul Lumii Vechi sau în cel al Lumii Noi, aproape 100% cel mai evidențiat lucru va fi logo-ul sau denumirea cramei. Și cum calitatea vinului de obicei este în mâinile vinificatorilor, este musai să știi ce cramă a dat naștere acelui vin.
Proveniența – țară, regiune, podgorie
Un alt punct pe care trebuie să îl cauți pe etichetă, pentru mai multe indicii legate de ce este înauntru, este zona de proviniență a vinului.
În România, de exemplu, avem 8 regiuni viticole și 37 de podgorii, fiecare cu caracteristicile sale specifice ale terroir-ului, condițiilor climaterice, soiurilor care sunt crescute și chiar stilul de vinificație. Toți acești factori influențează aroma și gustul final al vinurilor.
Specificarea zonei de proviniență a vinului îți dă mai multă înțelegere despre stilul vinului și chiar la ce arome și gusturi specifice te poți aștepta. Mai mult, unele soiuri de struguri sunt crescuți doar într-o anumită zonă. De exemplu, doar în Podgoria Miniș-Măderat crește Mustoasa de Măderat (în cutia Dor de Vin a lunii iulie am avut singurul spumant din Mustoasă de Măderat – Clarus de la crama Ball Geza.), iar Grasa de Cotnari doar în podgoriile Cotnari.
Pentru vinurile de import, vei găsi pe etichetă sau contraetichetă țara de origine. Dacă proveniența nu este menționată, înseamnă că vinul este de o calitate mai slabă și, pentru vinurile din România, probabil sunt vinuri varietale.
Soiul de struguri
Aceasta este una dintre cele mai de ajutor informații pentru cei care abia încep să deslușească lumea vinului. Astfel știm la ce să ne așteptăm de la vinul din sticlă. Știm exact că un Cabernet va fi corpolent cu tanini medii spre puternici și arome primare de fructe negre și condimente, iar un Merlot va oferi un corp mediu, cu tanini medii și arome de cireșe, prune și ciocolată.
În România, denumirea soiului face parte din lista de indicații obligatorii trecute pe etichetă pentru vinurile cu denumire de origine controlată. Dacă nu găsești soiul pe etichetă, cel mai probabil este un cupaj și vei găsi mai multe detalii pe contraetichetă.
Sunt unele vinuri care nu au specificat soiul, acesta este cazul vinurilor de import din Lumea Veche. Majoritatea etichetelor din Lumea Veche nu spun ce soiuri sunt în acel vin. Trebuie să știi ceva despre acea zonă sau producator, înainte de a cumpăra vinul.
Calitatea vinului
Ce sunt acronimele de pe etichetele vinurilor și ce exact acestea ne spun? Pe scurt, aceste abrevieri vorbesc despre calitatea vinului și acestea sunt musai să fie menționate pe etichetă. Lipsa lor înseamnă că vinul este un vin varietal.
D.O.C. / I.G. certifică personalitatea vinurilor și diferențierea lor de vinurile varietale.
C.M.D. / C.T. / C.I.B. sunt trepte de calitate acordate, luând în considerare mai mulți factori – conținutul de zaharuri, proporția de boabe stafidite, atacul putregaiului nobil, care sunt determinați în primul rând de momentul recoltării.
Am explicat fiecare termen într-o postare #vocabularulvinului, dar voi reveni și cu un articol detaliat în curând.
Anul recoltei
Anul menționat pe etichetă este un alt indiciu al calității. Pentru cunoscători, anul recoltei contează foarte mult în momentul alegerii vinului. Același vin va avea caracteristici (aromă și gust) ușor diferite de la an la an. Nu în zadar, când află cunoscătorii că un anumit an este unul de excepție, încep să pună la păstrare mai multe vinuri pretabile pentru învechit.
Dacă vrei să înțelegi diferențele care apar în aroma și gustul vinurilor din ani diferiți, îți recomand să participi la degustări de verticale (termenul care se folosește pentru a spune că se vor degusta vinuri din mai mulți ani, adesea consecutivi).
Tipul vinului
Tipul vinului este un element obligatoriu pe etichetele de vinuri produse în România. Acesta este, de fapt, clasificarea vinurilor în funcție de zaharuri reziduale conținute. Zaharurile reziduale sunt cantitățile de zaharuri rămase în vin după fermentare și transformarea zaharurilor în alcool.
În funcție de cantitatea de zaharuri, vinurile liniștite se impart în: sec, demisec, demidulce și dulce. Pentru vinurile spumante veți găsi următoarele tipuri menționate pe etichete: brut nature, extra brut, extra dry, dry, demi sec, doux.
Volum alcoolic
Volumul de alcool depinde de stilul de vin. Pentru vinurile nefortificate volumul de aclool (VOL) este de la 5.5% la 16%.
Cantitatea din sticlă
În general, volumul sticlelor de vin este de 750 ml, chiar dacă recipientele diferă ca formă. Dar, sticlele de vin pot fi de cel puțin 13 dimensiuni diferite, de la micul Piccolo la sticle de proporții biblice, care de la 3 litri în sus poartă numele marilor regi din Biblie.
Despre acest subiect am vorbit într-o postare #vocabularulvinului, unde am făcut lista tuturor dimensiunilor de sticle până la gigantul Melchizedec de 30 litri.
În România, prin lege, pe etichetă ar trebui să fie trecute denumirea și adresa îmbuteliatorului și data ambalării sau numărul lotului. Acestea sunt informațiile de bază pe care le poți găsi pe o etichetă, dar unele crame nu se rezumă doar la ele.
Pe contraetichetă mai poți găsi informații suplimentare precum:
- Modul de vinificare;
- Note de degustare cu descrierea aromelor și a gustului;
- Povestea cramei sau a vinului;
- Sugestii de asocieri cu preparate.
Din ce în ce mai des pe etichete poți găsi și acele informații care fac vinul să iasă în evidență, cum le zic eu, ”Factorul X” al vinului. Acesta poate fi:
- numele oenologului, dacă acesta este o personalitate în lumea vinului;
- medaliile câștigate la diferite concursuri; acestea vor fi însemnate cu stickere adăugate pe sticlă;
- insignele ”Bio” sau ”vin biodinamic”, care pot fi specificate pe etichetă sau adăugate ca pandativ pe gâtul sticlei;
- Unele crame care produc ediții limitate de vinuri, pentru a da acel factor ”exclusiv” vinului, menționează pe etichetă numărul de sticle din lot și numărul sticlei pe care o ții în mână în acel moment. De obicei, acestea sunt vinuri care pot fi găsite doar în restaurante, wine baruri și magazine de specialitate.
Lista acestor elemente speciale de pe eticheta unui vin poate fi completată cu apelative precum: rezerva, vin de vinotecă, soi pur, îmbuteliere specială (pentru vinurile îmbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit), comoara pivniței, vin din butoaie alese, etc.
Cel mai fain lucru în băutul de vin este că, cu cât bei mai mult, cu atât ești mai bun în a-l înțelege și a-l alege. În acest caz, chiar înveți prin antrenament. Experiența își spune cuvântul. Dar, când cauți informații despre vinul pe care încă nu îl cunoști, eticheta acestuia este un început bun.